20 noiembrie 2016

Coliba mutătoare, Meteş, Alba, sec. al XX-lea

Construcţie pastoral tradiţională unde se adăposteau ciobanii pe timpul nopţii sau vreme nefavorabilă. Se prezintă ca o structură din pereţi de nuiele răchită (salcie) împletite pe orizontală pe un schelet de asemenea din nuiele groase de alun, fixate în „fuscei” de lemn, care formează o ramă. Acoperişul simplu în două ape din snopi de paie de grâu, legate pe şarpantă cu „gânj” (nuiele foarte subţiri de salcie roşie).

Coliba, numită în grai local şi „crambă”, este prevăzută cu două tălpi din lemn de stejar cioplite după modelul celor de la sanie, având în faţă, în dreptul uşii de acces un proţap. Pardoseala construcţiei este din scânduri de brad, pe care erau aşternute câteva ţoluri de lână sau „bituşca” ciobanului, servea ca loc de dormit.

Se utiliza la tipul de păstorit pendulator cu stână mutătoare, din motive economice: furajarea animalelor şi pentru gunoirea terenurilor aride de pe Valea Meteşului (Ampoiului) cu gunoi de origine animală, care grăbea refacerea păşunii.