20 noiembrie 2016

Stâna de munte Șugag, jud. Alba – sec. al xx-lea

Stână de oi şi vaci, specifică păstoritului pendulator din Carpaţii Meridionali, a fost adusă în muzeu în anul 1971, de pe Plaiul Prisaca – Munţii Şureanu, unde se afla la o altitudine de 1 300 m. Este o stână cu băciţe – particularitate a zonei – adică cu femei, eventual fete de măritat din sat, două-trei la număr, care sunt angajate pe timpul verii de proprietarii oilor (prin conducătorul de munte), pentru a prepara produsele lactate – brânză, urdă, unt – obţinute din laptele muls, tot de ele, de la oi (câte 200 de oi fiecare) şi de la vaci.

Băciţele mai au sarcina să prepare hrana pentru ciobani, pentru câini şi pentru porci. Pentru munca depusă, ele sunt răsplătite cu bani, după numărul de oi şi vaci mulse.

Păşunatul, adăpatul şi paza oilor sunt asigurate de ciobani – bărbaţi; aceştia dorm noaptea afară, pe pajişte, în preajma turmei, fiecare învelit într-un cojoc lung din blană de oaie.

Pe lângă stână sunt ţinute şi o parte din vacile proprietarilor asociaţi, chiar şi porcii a căror hrană principală este zerul şi zara, produse auxiliare rămase din lapte, după extragerea brânzei, respectiv a untului – procedeu economic deoasebit de eficient.
Stâna este constituită dintr-un ansamblu de construcţii
I-stâna propriu-zisă, cu două încăperi:
a-„fierbătoarea” – încăperea în care se face focul, se prelucrează laptele şi, tot aici, dorm băciţele; numărul vetrelor de foc din interior corespunde cu numărul băciţelor
b-„celarul” – încăperea în care se depozitează produsele: caş, brânză, smântână, unt, jintiţă, zer, zară
II-cămara, o încăpere în care se păstrează „tarniţele” (şeile) cailor folosiţi pentru aprovozionare şi diverse alimente: făină de mălai, cartofi, ceapă, sarea pentru oi şi vaci etc.
III-coteţul de porci şi oborul de viţei
IV-strunga cu comarnic, unde se mulg oile (de trei ori pe zi).
Stâna, cu tot inventarul ei, ilustrează în muzeu, o părticică din civilizaţia munţilor, a Munţilor Carpaţi Meridionali.