20 noiembrie 2016

Curtişoara, Gorj, sec. al XIX-lea

Curtişoara, o veche aşezare a cărei amplasare a fost schimbată în decursul timpului ca urmare a inundaţiilor repetate ale Jiului, se întinde acum de-a lungul drumului care duce de la Tg. Jiu la Petroşani. Aşezarea geografică a acestui sat, situat într-o regiune depresionară bogată în păşuni şi livezi, a determinat ocupaţiile locuitorilor: creşterea animalelor (în special a oilor şi caprelor), pomicultura şi, în mai mică măsură, agricultura şi munca la pădure. Unitatea adusă în muzeu în 1936 datează de la începutul secolului XIX.

Deşi de proporţii reduse, ea este reprezentativă pentru tipul de case înalte răspândite în zona subcarpatică şi ilustrează versiunea populară a locuinţei fortificate numită „culă”, cu o largă răspândire în Oltenia secolelor XVIII – XIX.

Poarta de la intrare este monumentală – un adevărat „arc de triumf rustic” decorată cu ornamente geometrice: spirale, rozete, stele etc. Casa, construită din bârne pe fundaţie de bolovani, este acoperită cu şindrilă de brad. „Pivniţa” ce alcătuieşte primul nivel al casei este folosită ca depozit de alimente şi unelte. O scară exterioară duce la locuinţa propriu-zisă şi spre foişorul larg ce domină peisajul din jur. Prispa, numită „târnaţ”, mărgineşte pe trei laturi etajul casei. Stâlpii au o mare valoare artistică, fiind fasonaţi în caneluri oblice, cu inele şi capiteluri de forme diverse.

Planul locuinţei cuprinde două încăperi: camera cu vatra pentru gătit, numită „la foc” şi camera de dormit a cărei sobă este alimentată din prima încăpere şi care se numeşte simplu ” la sobă „. Mobilierul din lemn de fag: dulapuri, lăzi de zestre, ca şi obiectele casnice sunt bogat decorate cu ornamente gravate sau sculptate. Covoarele de lână cu decor geometric (romburi şi linii), perdeluţele cu motive antropomorfe stilizate, piesele de port de o remarcabilă fineţe decorativă, cât şi lungile şi delicatele marame din borangic dau interiorului un farmec special, dovedind fantezia artistică a creatorilor din această regiune etnografică.