20 noiembrie 2016

Drăguş, jud. Braşov, sec. al XIX-lea

Teritoriul cuprins intre culmile munţilor Făgăraş şi râul Olt, de la Turnu-Roşu la Mateiaş, formează o zona etnografică bine conturată, numită Ţara Oltului sau Ţara Făgăraşului. Atestată documentar încă din secolul al XII-lea, Ţara Oltului este cunoscută încă din evul mediu timpuriu ca un străvechi ţinut românesc, unde ocupaţiile principale, agricultura şi creşterea vitelor, stăteau la baza economică a satului. Agricultura desfăşurată de timpuriu prin sistemul “de trei tarlale” se împletea strâns cu creşterea animalelor, aspect reflectat si de proporţiile şurii cu grajd – relativ egale cu cele ale locuinţei.

Satul Drăguş, este un sat de tip adunat. Gospodăria adusă în muzeu în 1936, datează din secolul al XIX-lea şi se compune din doua construcţii principale: casa şi sura din lemn de brad cu acoperiş din jipi de secară. Casa, înălţată pe temelie de piatră, cu pivniţă, are pereţii din bârne de brad (cioplite pe patru fete şi îmbinate în cheie dreaptă), tencuiţi şi văruiţi. Acoperişul în două ape cu pinion pe latura mică, are învelitoare din ţiglă rotunjită dispusă în solzi. De-a lungul faţadei se întinde prispa cu stâlpi fasonaţi în patru muchii şi balustradă din scânduri traforate.

Planul casei este asimetric, datorită dimensionării diferite a încăperilor componente: tindă cu cămară şi cameră de locuit, cu cămara de haine. Sistemul de încălzire consta dintr-un cuptor cu coş înalt(în tindă) şi o sobă cu cahle şi plită, în camera de la drum. Specificul interiorului este dat de prezenta mobilierul pictat cu motive florale – lăzi de zestre, laviţe cu spătar şi “cuiere” pentru ceramica, aşezate de jur-împrejurul camerei pentru a servi la etalarea străchinilor, farfuriilor, canceelor cu decor policrom şi a icoanelor pe sticlă, lucrate de vestiţi meşteri iconari din zona Făgăraş.

Ţesăturile de interior – covoare, păretare, ştergare lungi(“de cui”) sau scurte(“grindare”), plasate la grindă, ferestre şi icoane, încântă privirea printr-un decor bogat, geometric (sisteme de linii) vegetal şi floral, într-o cromatică bazata pe relaţia dintre roşu şi negru, cu accente policrome. În structura decorativă a interiorului, numărul mare al pieselor aparţinând principalelor genuri ale creaţiei populare – textile, port, ceramica, pictura pe sticlă, arta lemnului – configurează, prin reuşita asociere, stilul caracteristic zonei Făgăraşului.