Istroromânii

  1. Acasă
  2. »
  3. Buletin Informativ
  4. »
  5. Istroromânii

De Ziua Limbii Române la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

 „Limba românească este totodată organul prin care neamul [î]şi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui”, scria poetul Mihai Eminescu într-un articol publicat la data de 17 septembrie 1881 în ziarul „Timpul”.

De Ziua Limbii Române la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a avut loc deschiderea expoziției „Istroromânii”, expoziție de fotografie ce ilustrează viața românilor din peninsula Istria, Croația. Cei trei autori ai lucrărilor, Gheorghe Vasile Petrilă, Ovidiu Bogdan Gabor și Constantin Liviu Demeter, ne-au prezentat o adevărată monografie fotografică a micii comunității românești de pe lângă muntele Učka.

Element definitoriu pentru cultura unui popor, limba reprezintă expresia sa sufletească. Prin intermediul limbii sunt păstrate vii tradițiile și obiceiurile unei comunități precum, de pildă, cea a istroromânilor. Numiți și vlåš („vlahi”) sau žejånci („jeiăneni”), aceștia sunt o comunitate din ce în ce mai restrânsă. În prezent limba lor este foarte influențată de limba croată, existând puține persoane care mai vorbesc istroromâna „curată”.

Evenimentul s-a bucurat de prezența Ministrului Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, a Preasfinției Sale Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a Ministrului consilier al Ambasadei Republicii Moldova în România, a domnului Emil Jacotă și a Excelenței Sale doamna MarijaKapitanović, Ambasadoarea Croației în România, care au susținut discursuri în deschidere.

Conf. univ. dr. Paula Popoiu: „Limba română este un fundament al identității naționale, pe care îl folosim, și sunt convinsă ca majoritatea dintre noi fac acest lucru, ca și carte de identitate în Europa. Chiar dacă vorbim în limba engleză sau franceză în afara țării, rămânem totuși români și rămânem români și prin limba pe care o numim limbă maternă. Ce poate să fie mai deosebit decât să vorbești limba mamei?”.

Bogdan Gheorghiu: „Cel mai frumos mod de a celebra limba română este să o păstrăm vie și să o vorbim corect. Orice scriere îi este atestare și orice vorbitor îi devine păstrător în timp.

Cele patru dialecte sau graiuri ale limbii române, după cum susțin unii cercetători, stau mărturie a continuității noastre la sud și nord de Dunăre. Conform studiilor, dialectul istroromân are cei mai puțini vorbitori. Prin astfel de evenimente însă, suntem timizi cronicari ai acestui dialect aflat în pericol de dispariție. Îi felicit pe toți cei implicați în realizarea proiectului și sper ca românii să vină în muzeu pentru o adevărată lecție de istorie contemporană”.

Preasfinția Sa Varlaam Ploieșteanul: „Pentru noi, cei de astăzi și pentru lucrarea Bisericii în diaspora, românii din afara granițelor țării, din apropierea imediată a ei, mai ales cei din sudul Dunării, sunt un exemplu extraordinar pentru românii care au plecat în afara țării în ultimele decenii, pentru că ei au făcut dovada unei existențe din punct de vedere lingvistic, cultural, tradițional, bisericesc extraordinar”.

La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai misiunilor diplomatice străine acreditate în România, reprezentați ai Guvernului României, colegi din muzeele din București și reprezentanți ai presei.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 31 august – 3 octombrie 2021, de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 la Sala ”Gheorghe Focșa” a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Șoseaua Kiseleff nr. 28.

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru!

Obțineți cele mai recente știri, oferte exclusive și actualizări ale muzeului.

TUR VIRTUAL MUZEUL SATULUI

Prezentare Muzeul Satului