CHERHANA – ȘOPRU CU BĂRCI

Cherhana – Șopru cu bărci

Cherhanaua este o construcţie specializată, tipică pentru zonele de pescuit intens din ţara noastră: litoralul Mării Negre, Delta Dunării, marile lacuri Razim (Razelm), Sinoe şi Babadag. Necesitatea colectării cantităţilor mari de peşte în vederea comercializării (cherhana = loc de negoţ, în turceşte) a determinat apariţia în zonele amintite a acestui tip constructiv. Construcţia adusă în muzeu în 1953 este montată pe piloni şi are prispă pe trei laturi – folosită ca debarcader – cu stâlpi fasonaţi; acoperişul în două ape este învelit cu stuf în tehnica „solzi de peşte”.
Planul construcţiei cuprinde o sală mare ce adăposteşte uneltele de pescuit şi vasele pentru primirea şi semiconservarea peştelui şi două încăperi mai mici: una pentru preparat icrele negre, iar cealaltă – biroul de primire. Inventarul expus în interior este bogat şi divers, cuprinzând aproape toate uneltele de pescuit tradiţional: „cloncul” de pescuit somn, „halăul” pentru prins peştele mic, „carmacele” pentru sturioni, prostovoalele, setci, vintire, mreje, năvoade. Adaptate perfect speciilor de peşti existente, toate aceste unelte şi ustensile ilustrează totodată şi evoluţia în timp a tehnologiei pescuitului.
Şopronul de bărci este o construcţie indispensabilă cherhanalei, unde lotcile erau adăpostite în timpul iernii dar şi în perioada prohibiţiei pescuitului. Este o construcţie simplă formată din stâlpi înfipţi în pământ şi o cunună de lemn (cosoroabe) aşezată pe capetele lor, peste care se fixează şarpanta, care cuprinde căpriori şi leaţuri. Acoperişul în două ape are pantele joase, învelitoarea fiind făcută din stuf bătut „lipoveneşte”, la „piaptăn”.
Bărcile (lotci, mahune) se adăposteau cu carenele în sus, aşezate etajat pe două – trei rânduri, sprijinite pe bârne orizontale. Era şi locul unde pescarii îşi reparau bărcile prin completarea crăpăturilor cu stuf şi smoală topită, tehnică numită „călăfătuire” şi reparat crivacele.
Bărcile pentru pescuit erau de mai multe categorii, având în funcţie de mărime şi capacitate denumiri diverse: mahună cu 18 – 32 crivace, capacitate 16 – 18 tone; ghiurmea cu 23 crivace; raspaşnic cu 16 – 18 crivace; caiuc pentru pescuit cu năvodul, barcaz, luntre, barcă cu pânze, edec.

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru!

Obțineți cele mai recente știri, oferte exclusive și actualizări ale muzeului.

TUR VIRTUAL MUZEUL SATULUI

Prezentare Muzeul Satului