Gospodăria Clopotiva, jud. Hunedoara
Casa Paraschivei Filan din Clopotiva, datând în 1920, a fost transferată în Muzeul Satului în anul 2004. Provenind dintr-un sat de tip adunat aflat la mai puțin de 5 km de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ea este reprezentativă pentru arhitectura populară a Țării Hațegului de la începutul secolului al XX-lea. Alături de casă, în curte se pot vedea o serie de anexe provenind din satul Paros, ce ilustrează principalele ocupații din zonă, creșterea vitelor și agricultura: o șură cu două grajduri, o coșarcă pentru porumb, precum și un coteț pentru porci și păsări.
Casa cu „două rânduri” (parter și etaj) are acoperișul în patru ape repezi cu învelitoare din țiglă. Pereții parterului sunt din piatră, tencuiți cu mortar de pământ și văruiți, iar etajul este construit din bârne de brad cioplite în patru fețe, încheiate la capete în crestătură dreaptă. La catul superior, remarcăm și prispa simplă, închisă cu stâlpi și balustradă.
Cele două etaje acoperă necesități diferite. La parter se află bucătăria, în care se locuia pe timpul verii și pivnița. La etaj, cu intrări separate din prispă, regăsim camera de oaspeți („camera de la drum”) și camera de locuit, în care familia dormea iarna. Tot aici, se puteau organiza și șezătorile fetelor din sat, unde se torcea cânepa sau lâna, se cânta și se spuneau povești.
Specificul interiorului este dat de „covorul de culme” așezat deasupra patului, lung de 3-4 metri și ornamentat cu motive geometrice roșii, galbene, albastre și verzi. Diverse țesături dreptunghiulare din cânepă, bumbac și arnici colorat împodobesc pereții. Sub grindă, deasupra ferestrei, un cuier susține câteva cancee și blide decorative din ceramică smălțuită. Mobilierul din lemn de brad este simplu și funcțional, fiind format din bănci, paturi, mese cu scaune înalte sau dulapuri. Atrag atenția și cutiile de sare din scoarță de mesteacăn sau lăzile de zestre crestate.
