Hanul Galben, secolul al XIX-lea
Hanul Galben a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, la limita nordică a Bucureștilor, o zonă cu aspect rural, cu case rare, terenuri agricole și izlazuri, astăzi în această zonă aflându-se intersecția străzilor Banu Manta și Dr. Iacob Felix. Hanul era situat pe un drum important, care lega orașul Târgoviște de București, pe aici trecând țăranii producători şi precupeții ce veneau să-și vândă produsele la oraș.
Hanul, al cărui nume provine de la culoarea galbenă cu care erau spoiți pereții, era o construcție relativ joasă, cu acoperiș din tablă, prelungit cu o streașină largă, care continuă la fațada principală cu o încăpere închisă cu geamlâc. Păstrarea documentației în arhive, descrieri și imagini de epocă, au permis reconstituirea acestui han în muzeu. Planul actual cuprinde 13 camere, trei holuri, o verandă, o bucătărie, două dependințe și spații pentru grupuri sanitare.
În apropierea hanului se află un cuptor destinat coacerii pâinii, a colacilor, plăcintelor și cozonacilor.
