2022
March 25, 1947 – August 18, 2022
Răzvan Ciuca, ethnologist and museographer, professor of history, former director of the Museum of Agriculture in Slobozia has left us, in peace and quiet, to join those who make up the Romanian cultural edifices!
He was one of the experts in the ethnological heritage of Romania, who stood out in the 1990s by creating, opening and coordinating the National Museum of Agriculture in Slobozia in 1996.
The specialized research carried out on the territory of the country, until his retirement, led to studies, monographs and publications of ancestral traditions and customs, as well as works of restoration, rescue, arrangement and enhancement of monuments in various archaeological areas of the country.
His lordship's studies also focused on the histories of agricultural, viticultural and horticultural holdings or industrial archaeology.
The National Museum of Agriculture in Slobozia remains with a rich legacy after the work of Mr. Răzvan Ciucă, who campaigned with his whole soul for the study and research of agricultural technical heritage.
Sincere condolences to the bereaved family!
May God rest his soul in peace!
Colleagues and Management of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Association of Open Air Museums in Romania, president, Conf. Univ. Dr. Paula Popoiu
Image taken from the Facebook page of the National Museum of Agriculture
April 25, 1942 – March 3, 2022
Dr. Corneliu Bucurhe left us unexpectedly, at only 79 years old, joining those who make up the pantheon of Romanian culture. He left to rest a little, after a prodigious activity in the field of Romanian culture and science.
Along with Cornel Irimie, he is the founder of the Museum of Civilization and Popular Techniques - ASTRA in Sibiu, contributing through his activity to the expansion and enrichment of the Museum's collections and outdoor exhibition with unique monuments and objects.
He was and will remain one of the luminaries of ethnological sciences, the one who for almost two decades led the destinies of a reference museum - the "Astra" National Museum Complex.
He was a staunch supporter of the preservation, enrichment and promotion of the ethnological heritage, in a broader sense, of the promotion of Romanian culture and science in the world. An innovative spirit, he gave vitality to the museum activity, managed numerous specialized publications, created a rich and timeless work representing Romanian science and culture at congresses and international meetings with high professionalism.
Corneliu Bucur was a true master who, as a university professor, guided the steps of many generations of young people who leaned towards the study of rural culture and civilization.
After 1990, he was the first president of the Association of Open Air Museums in Romania (AMALR) and an active and dynamic member of the board of the Association of Open Air Museums in Europe (AEOM), being among the organizers of the first AEOM conference hosted by Romania in 1993 The posthumousness of Corneliu Bucur, recorded through numerous works of great academic value, adds to his rich legacy.
Sincere condolences to the family!
May God rest his soul in peace!
Colleagues and Management of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Members of the Association of Open Air Museums in Romania
Paula POPOIU, manager, AMALR president
*Source of the image – Archive of the MNS "DG" - 2016, the 80th anniversary of the establishment of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
04.01.1954 – 03.02.2022
He left us too soon, too unexpectedly,John Onisei, acclaimed man of culture, deputy director at the "IL Caragiale" National Theater in Bucharest during 2014-2021 and interim manager of the same institution.
Those who knew him - specialists from museums, theaters, former colleagues, say goodbye for the last time.
May God rest him and light his Path to Heaven!
Sincere condolences to the family!
The team of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Photo Source –www.paginademedia.ro
2021
Vita Lepădatu, Băbeni, Vâlcea
With deep sorrow, the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces the passing of Mrs. Vița Lepădatu and sends its sincere condolences to the family!
Vița Lepadatu was born in Vulturești village, Vălcea county in a family of wood carvers. His parents made spoons, bowls, cups, chairs, tables and other wooden objects used in peasant households.
Using essences of plum, hair and cherry and using the chisel and the knife with care and meticulousness, his objects have enjoyed the appreciation of lovers of beauty being admired at fairs in the country and abroad.
In 1999, Vița Lepădatu was part of a group of folk craftsmen who represented Romania in Washington.
For her passion, respect for beauty, the quality of her objects, and interest in perpetuating traditions, she has been rewarded with important prizes in the country and abroad.
His name will remain in history inscribed in the gallery of the most talented creators of Romanian folk art, as well as in the hearts of those who had the opportunity to meet him.
God rest her soul in peace!
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Image taken fromadelaparvu.com
Haszmann Pál
August 12, 1942 – April 10 2021
Prof. Haszmann Pál has left us, the one who was, is and will remain a remarkable personality for the scientific and cultural life of Romania and beyond.
Since 1973, he has been the Director of the Haszmann Pál Museum in Cernat, a section of the Szekler National Museum in Sfântu Gheorghe, and manages and exploits an important and valuable heritage whose collections total 70,000 ethnographic objects. Among them, the collections of functional agricultural tools and machines (functional agricultural machinery that are the subject of an annual technical parade), the cast iron industry collection (cast iron stoves, objects related to spiritual life (crosses, crucifixes), household objects ( pots, mortars, irons) and decorative objects (statues, ornaments, ornamental trays, candles, lamps); the collection of instruments for playing and transmitting sounds (radios, gramophones, gramophones, morse stations, etc.)
The museum is a member of the Association of Open Air Museums in Romania and of the European Association of Open Air Museums, Haszman Pal constantly campaigned for the preservation and promotion of the national cultural heritage.
The specialists of the Village Museum in Bucharest and the members of the Association of Open Air Museums in Romania share the pain of Mr. Haszmann Pal's passing and are with his colleagues and the grieving family.
May God rest him in peace!
Domnica Gheţ – Soveja, Vrancea
With deep pain, the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces the death of the folk craftsman Domnica Gheț and sends sincere condolences to the family.
The octogenarian daughter of Vrâncioai, Domnica Gheţ creator of folk art from Soveja, learned the wonderful craft of spinning, braiding, weaving and sewing from the village elders. She inherited her love for folk art from the village, where everyone wove.
Together with his sister, from the age of 11 he worked and sang while he was at sea.
Miss Gheţ confesses that she cares most about faith and folk costumes in life. Known for the authenticity and value of folk creations from Vrânca, it makes carpets, shirts, blankets, blankets, bedding using natural colors, cloth woven in war, and in recent years it has also made folk masks.
God rest her soul in peace!
With deep sorrow, the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces the passing of Mrs. Rita Shapira Shain - sculptor, collector, donor, philanthropist.
Rita Shapira was born in Bucharest, where she studied sculpture at the School of Arts with Professor Corneliu Medrea, who became her mentor. Until 1972, when he emigrated to Israel, he participated in the annual Salons of decorative art, in personal and group exhibitions.
His works, executed in bronze and marble, whose favorite theme is related to motherhood and the innocent world of childhood, untouched by the vices of life and charming in their candor, are in private collections and major museums in Canada, Mexico, the United States of America, Switzerland, Romania, Israel, Romania.
Between 2012 and 2020, our museum hosted a series of events such as: "Children's Games" temporary exhibitions (June 1 - 10, 2012), "Rita Shapira Collection donated to the Village Museum in 2013", "Rita Shapira - Dolls. Carnival" (December 6 - 31, 2015), "Geometry Lesson" (May 31 - June 30, 2019), "Doll's House. Toys donated by Rita Shapira" (December 6 - 30, 2020); contest - program "The work of an artist: Rita Shapira seen through the eyes of children" (November 14 - December 4, 2016).
Rita Shapira Shain's name will remain inscribed in the gallery of the most important collectors in Romania as well as in the museum thanks to her donations.
God rest her soul in peace! Gratitude and regrets.
2020
John Szabo (1962-2020)
It is with deep sorrow that we announce the death of Ioan Szabo, who was the mayor of the Şant commune between 2012-2020.
The National Museum of the Village will forever remain indebted to him for the promptness with which he responded positively to the initiative to help restore the house in the Şant commune, within the Adopt a House program.
Thus, in October 2019, the restoration project was put into practice with the contribution of the town hall and the Silvania International Prod SRL company.
We bring a tribute offering to the bereaved family.
God rest him and watch over him.
May God rest in peace the one who was one of the greatest Romanian ethnographers: Professor Mihai Dancus!
I remember now, when I found out that the journey in this life of the good and noble colleague and friend Mihai Dancus, how I met him in 1990. I was young and newly appointed advisor to the Ministry of Culture and I felt intimidated by the "locomotives" of Romanian museography, those with whom he is leaving today to meet in Lumina, Mihai Dancus.
He was the noblest and kindest man I have ever met. Ever smiling, ever indulgent. He was a museum director for 35 years, but it was not this function that defined him, but the fact that he was a Creator. He gave birth to a museum of European size, known and appreciated in the world. I remember with how much passion he spoke of this museum, with how much joy he took us to see what he didn't do, what he found in the field, what rarities he brought to the museum.
He was a special man, with a classical culture that you rarely meet nowadays. He loved the village, he loved the peasant, he loved the book. He was a treasure keeper. I celebrated my birthday on February 5, he on February 10. Never forget to call me with a ,, Happy birthday!,,.
Someone called him "the nobleman of Maramures". I would call him the noble soul of Romanian museography. A man who created, a rare being. Waiting for him up there, all his friends and colleagues in the midst of whom he was like a light of kindness and erudition.
Good way to the Light, noble sir!
May God rest you after the hard road!
May you rest with the righteous in the place of absolute Love because you loved a lot in this life!
Condolences to the family! Be strong, Ioana! Mr. Mihai Dancus left, but he left you to carry on his thoughts and deeds!
Have a good trip, friend!
Assoc. Univ. Dr. Paula PopoiuManager
National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
(1962 – 2020)
With deep sorrow, the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces the disappearance of Mrs. Maria Zapca and sends its Sincere Condolences to the family.
Maria Zapca was born and raised in a house of craftsmen, with war in the house.
At the age of eight he began to spin, sew and weave his first war items, stealing the trade from his mother. All his life he masterfully worked woolen carpets, earrings, vests, folk costumes, woolen stockings, necklaces, tablecloths, and at every fair he used to go with the loom and the woolen notebook. His pendants, trinkets, woolen stockings and necklaces are appreciated and sought after by visitors to fairs in Romania as well as by foreign tourists.
He understood how important it is not to let this ancient occupation be lost and wanting to pass on the craft to others, he taught lessons to all those interested: children from schools in the area, creative camps organized by museums, but also at his own organized camp the home.
For her passion, respect for beauty, the quality of her objects, and interest in perpetuating traditions, she was rewarded with important awards and distinctions.
God rest her soul in peace!
The collective of the National Museum of the Village "Dimitrie Gusti"
2019
Dumitru Sofonea (1935 – 2019)
The famous husker Dumitru Sofonea from Drăguş, "Living human treasure" Unesco, passed away
The National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village regretfully announces the passing of the master cobbler Dumitru Sofonea.
In 2011, the Ministry of Culture awarded him the honorary title of "Living Human Treasure", for the safeguarding, preservation and transmission of intangible cultural heritage, as a recognition of traditional craftsmen, and in 2015, he was decorated by the Romanian president with the Order of Cultural Merit.
Originally from Ţara Făgăraşului, from the village of Drăguş, Dumitru Sofonea, known as Traşu, learned the craft from his father Dumitru Sofonea, an unsurpassed furrier from Șara Oltului, valued by professor Dimitrie Gusti, who discovered him during the research campaign in Drăguş. For Dumitru Sofronea, skinning has become the basic occupation which, although it is not easy - as he confesses - is beautiful, because it beautifies not only the port but also the soul.
He participated in numerous fairs and exhibitions in the country and abroad and was rewarded with awards and distinctions. The shells of Traşu` Sofronea can be found in the clothing of the inhabitants of the area, in numerous museum and private collections, in popular art galleries and in exhibitions organized in the country and abroad (Sweden, Germany, France).
His name remains inscribed both in the gallery of the most talented Romanian folk art creators and in the hearts of those who knew him.
God rest him in peace!
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Cristian Matei left us too soon, too unexpectedly.
A respected archaeologist and museographer, he was an advisor to the Ministry of Culture, a career diplomat and a teacher beloved by students.
Those who knew him - museum specialists, former colleagues, students - say goodbye to him for the last time.
May God rest him and light his Path to Heaven!
Condolences to our colleague, Dr. Gabriela Matei and family!
(October 25, 1925 – August 28, 2019)
Vasile Parizeescu, soldier, painter, scientist, draftsman, writer, art collector, national expert in modern and contemporary art, has left us. Since December 1989, Vasile Parisescu (Parisescu) initiated, founded and led the Society of Art Collectors from Romania.
"I followed the principle: Never expect a reward. The only and true reward is the satisfaction of your work. I did everything with passion: the army, science, writing, painting, collecting, love of country and family. I never painted in pursuit of a certain profitable goal, but I did it as a game, out of great joy, out of great passion; I was criticized for this opinion about painting, which is such a serious, difficult thing, and, obviously, I gave those who did it some justice; for me it was a spiritual game, a game of reason, but fierce and indescribable. It was a great passion, a great love for a whole life and it still is, and great loves are not proclaimed, they are not shared with the whole world; they whisper in the spiritual space when I am alone, me and nature."
(Vasile Parisescu (Parizescu) – Thoughts about my painting, Album "Vasile Parizeescu", p.54, Arta Grafică Publishing House, 1994)
All of us who once knew him or worked with Mr. General Parizeescu are concerned about his disappearance, which we wished was far away. We express our deep regret for the death of this great man who took with him a world of refinement and elegance.
His name will remain in the history of art and in the gallery of the most important collectors in Romania!
God rest him in peace!
Condolences to the family!
Image Vasile Parisescu (Parisescu) ©http://evelinepauna.ro/2015/11/18/vasile-parizescu-familia-mea-se-inrudeste-si-cu-nobilii-francezi-si-cu-pictorul-theodor-aman/
Today, 28/05/2019, the big heart of our colleague Satmari Dan stopped beating.
For 22 years, Dan carefully and painstakingly ensured that all the electrical installations in the Village Museum were in working order. He knew the entire electrical network very well and worked summer and winter through heat and cold to keep the museum and its employees light. Sadly, his light went out on a mild, warm, sunny spring day, as did his soul. I have rarely seen such a calm, simple, modest and obedient man in my life!
Goodbye Dan, smooth road to heavenly light!
We, your colleagues, pray to God to place you, for eternal rest, in the place that your good soul deserves, and we assure you that we will not forget you!
G. Badea
Here are some photos of Dan at various museum activities.
Ion Arsene – Poienarii de Muscel, com Jugur, county Argeş
(1931 – 2019)
The National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces with deep regret the passing of master Ion Arsene, who created tens of thousands of musical instruments throughout his life, from whistles, ocarinas and bagpipes.
Originally from the village of Poienarii de Muscel, Jugur commune, Argeş county, the craftsman Arsene Ion was born on December 25, 1931.
Inspired by the traditional songs of the area, master Ion Arsene became their bearer and interpreter.
The apprenticeship under the craftsman Pasăre Gheorghe from Ocniţa, Vâlcea, contributed to his training.
Since 1970, master Arsene has been a collaborator of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village, being present at the exhibitions and fairs organized here over the years. His passion was passed on to his four children.
In 2002, he received, from the Presidency of Romania, the "Faithful Service National Cross, III class" distinction.
His name will remain inscribed both in the gallery of the most talented creators of Romanian folk art, and in the hearts of those who had the opportunity to meet him.
God rest his soul!
22.01.1960 – 31.03.2019
It is with consternation, sadness and pain that we announce the unexpected departure of Mrs. Iliana Popazu, museographer of high professional standing, mother and incomparable wife, from among her colleagues at the Village Museum, next to her son and her husband.
It is a hard loss for all those who knew her: colleagues, friends, relatives.
A professional with rigor and probity, a friend full of discretion, but of great soul availability, Iliana Popazu won you over with her work and communication style, always full of optimism and good mood. Together with his colleagues, he wrote unforgettable pages in the organization and valorization of the heritage of this museum that he loved with all his being. Many of the exhibitions organized at the museum headquarters, in the country and abroad, also bore the signs of his work. Recently, he was part of the team that had a huge success with the exhibition "Femininity and Adornment", opened in France in Lyon and Chambery.
Sincere thoughts of emotional support to the family bereaved and saddened by the difficult separation.
Adela Petre – (1929 – 2019)
With deep sorrow, the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village announces the disappearance of Mrs. Adela Petre and sends sincere condolences to the family.
His name remains inscribed both in the gallery of the most talented creators of Romanian folk art and in the hearts of those who knew him.
He was born in the village of Valea Sibiciului, Pâtârlagele commune, in a family that did everything necessary for the home and the family. From his grandmother he deciphered the alphabet of sewing and weaving.
After he settled in the city, he continued this occupation which, thanks to his talent, skill and creative fantasy, he transformed into a real art.
The repertoire of his creation includes remarkable pieces of popular wear, interior fabrics, those made of goat hair, and although they are the most difficult to make, they are the most dear to his creation. Using different working techniques, as well as natural color fiber, Adela Petre has always managed to achieve remarkable decorative effects. Let's mention some of the ornamental motifs found on rugs or carpets, woven or woven: zig-zag, straight or winding lines, wheat ear, water wave, cross.
Adela Petre, a perfect master, a complete craftsman, passed on this occupation, both in the family, to her daughter Cornelia Petre and granddaughter Cristina Delciza Mareş, otherwise known as the Three Generations from Buzău, and in an organized setting - the Popular School of Art, museums, fairs, festivals, camps.
As a sign of gratitude for the entire activity dedicated to the promotion of popular creation, Adela Petre received many medals and distinctions, among which we mention: the title LIVING HUMAN TREASURE - according to the requirements of UNESCO, HONORARY CITIZEN OF THE CITY OF BUZĂU and received from the PRESIDENCY OF ROMANIA - THE CULTURAL ORDER in DEGREE OF KNIGHT.
Many of his creations are part of the collections of major museums in the country and abroad, private collections, popular art galleries.
God rest her soul in peace!
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
Dragomir Nicolae Popovici – November 10, 1952 – March 8, 2019
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village expresses its deep regret for the loss of Dr. Dragomir Nicolae Popovici, archaeologist, professor, researcher and head of the Department of Archeology within the National History Museum of Romania.
We are with the bereaved family and pray for the eternal rest of his soul.
With deep sorrow we announce the death of our colleague Marcel Zahaniciuc, renowned ethnologist and promoter of traditional culture, former director of the "Arta Lemnului" Museum in Campulung Moldovenesc, Suceava county, which he led with devotion and professionalism for over 50 years. The museum in Câmpulung Moldovenesc was founded in 1936 and since 1968 it has been led by Marcel Zahaniciuc. With love, with selflessness, with sacrifice. He went through hard times but managed to save the institution, every time. Author of several studies and books, among which the Ethnographic Area Câmpulung Moldovenesc, left generations of young people with precious information and the example of a man devoted to his job.
Those who knew him, the employees of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village, deeply regret the loss of a true friend, a professional, a man who still had a lot to say.
God rest him in peace! Walk in the light, dear colleague!
Today, 29.01.2019, our colleague Pârvu Vasile passed away in the Târgoviste County Hospital, after a short but heavy suffering.
Modest, jumpy, obedient, Vasile took care of the cleanliness of the museum during the entire time he was our employee, a job he did with pleasure and seriousness. A man from the country, learned the hard way, he never shied away from any kind of work. I had gotten used to finding him already around the museum at 8:00 a.m., with the dustbin, emptying the reed baskets. We will miss this man, who never upset anyone.
Goodbye Vasile, may God forgive you and give you up there the rest and peace that you may not have had in this world!
Thanks to everyone who contributed money.
As a reminder, I found some pictures in my archive in which Vasile appears.
G. Badea
2018
May 12, 1938 – August 7, 2018
A plecat să se odihnească puțin Dumitru Fărcaș, un nume de referință în galeria marilor virtuozi ai cântului la taragot, instrument care a făcut parte din ființa sa și cu care a dăruit lumii într-o manieră inconfundabilă folclorul acestui neam – tezaur scump al sufletului său.
Nu de puține ori Mitru Fărcaș a poposit la Muzeul Satului din București fiind adesea invitat de onoare la evenimente culturale de anvengură. A ales adesea Satul- muzeu din inima capitalei pentru a face cunoscute publicului noile sale albume discografice fiind eroul unor lansări de neuitat. De și mai multe ori, alături de alți corifei ai culturii române, a realizat emisiuni de radio și mai ales de televiziune, aici ACASĂ, cum numea Dumitru Fărcaș cu căldură și emoție Muzeul Satului.
Ne este greu să gândim că nu mai este alături de noi dar, cu certitudine Dumitru Fărcaș va fi mereu cu noi grație cântului bine rostuit la taragotul său fermecat, care i-a dat adesea apelativul de MAESTRU AL TARAGOTULUI.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui prieten adevărat, a unui om cu suflet mare, a unui profesionist desăvârșit.
Să vă fie drumul lin în lumea veșniciei, Maestre!
Dumnezeu să odihnească sufletul celui plecat și să aline sufletele celor care îl vor petrece în marea călătorie.
Conf. univ. dr. Paula Popoiu
Manager
Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”
(1952 – 2018)
Ioan Nistor s-a născut în satul Dumbrăveni din judeţul Sibiu, unde a descoperit încă de mic frumuseţea artei populare şi a costumului tradiţional. Fascinat de accesoriile din piele ce completează şi înfrumuseţează portul bărbătesc, în special chimirul (curea lată), a început acest mestesug prin a împleti şuviţe de meşină în motive diferite. Ioan Nistor a devenit un iscusit şi talentat meşter al prelucrării artistice a pieilor după ce şi-a completat cunoştinţele în cadrul Şcolii Profesionale de pielărie şi încălţăminte din Sighişoara.
Dintre piesele realizate de meşter, chimirul impresionează prin motivele decorative obţinute prin tehnici diferite. În timp, atent fiind la solicitarea omului contemporan adesea cucerit de costumul popular, Ioan Nistor şi-a diversificat categoriile de obiecte adăugând piese care au astăzi căutare (brăţări, pandantive, trăistuţe, etu-uri), care se remarcă prin calitatea materialului, dar şi a realizării lor.
Conştient de harul său creator a înnobilat acest mesteşug cu puterea creaţiei sale.
A avut şi o mare disponibilitate în a transmite acest meşteşug, atât în familie cât şi în mediu organizat, la muzee, târguri, festivaluri, tabere.
A participat la numeroase târguri şi festivaluri organizate în ţară – București – Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Ţăranului Român, Suceava, Iaşi, Cluj, Constanţa, Arad, etc,, dar şi peste hotare – Ungaria, Germania, Regatul Hașemit al Iordaniei. A obţinut numeroase diplome şi premii care reprezintă o recunoaştere a valorii creaţiilor sale.
Colectivul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia meşterului Ioan Nistor şi adresează sincere condoleanţe familiei.
His name will remain inscribed both in the gallery of the most talented creators of Romanian folk art, and in the hearts of those who had the opportunity to meet him.
God rest him in peace!
6 octombrie 1947 – 16 aprilie 2018
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui prieten adevărat, a unui om cu suflet mare, a unui profesionist care a avut meritul de a conserva în inimile oamenilor dragostea pentru tradiţiile româneşti şi folclorul autentic.
O viață de cântec…așa se intitulează unul din albumele Ionelei Prodan
Cântecele sale au răsunat de-a lungul timpului pe scenele din România și din străinătate, în emisiuni de radio și televiziune impunând-o pe aceasta în galeria marilor performeri ai cântecului popular românesc.
Dispariția prematură a Ionelei Prodan ne umple sufletul de tristețe, ne încearcă profunde regrete și gânduri de păstrare în veșnicie a glasului său inconfundabil.
Sincere condoleanțe familiei îndurerate!
God rest her soul in peace!
Conf. univ. dr. Paula Popoiu
Manager
Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”
2017
1957 – 2017
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui prieten adevărat, a unui profesionist care a avut meritul de a conserva în inimile oamenilor dragostea pentru tradiţiile româneşti şi folclorul autentic.
Cântecele sale gorjenești au răsunat de-a lungul timpului pe scenele din România și din străinătate, în emisiuni de radio și televiziune impunând-o pe aceasta în galeria marilor performeri ai cântecului popular românesc.
Vom păstra mereu în amintire frumoasele emisiuni din seria popasurilor folclorice în vetre de tradiție românească. Amintim aici Festivalul Internațional de Muzică Populară. Caravana Folclorică IGF care s-a desfășurat la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – partener al evenimentului – în anul 2014 unde contribuția Emiliei Bubulac a fost evidentă prin calitatea și ținuta artistică desăvârșită. Acest eveniment a adus pe scena muzeului, într-un dialog muzical unic, solişti de muzică populară din Argentina, Bulgaria, Belarus, Cehia, Franţa, Italia, Israel, Spania, Turcia.
Dispariția prematură a Emiliei Bubulac ne umple sufletul de tristețe, ne încearcă profunde regrete și gânduri de păstrare în veșnicie a glasului său inconfundabil.
Condoleanțe familiei îndurerate!
God rest her soul in peace!
Colectivul MUZEULUI NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI” îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia meşterului Teodor Busnea şi adresează Sincere Condoleanţe familiei.
Numele său va rămâne înscris atât în galeria celor mai talentaţi creatori de artă populară românească cât şi în inimile celor care au avut prilejul să îl cunoască.
***
TEODOR BUSNEA
Originar din Pădurenii de Huşi, judeţul Vaslui, în vârstă de 62 de ani, meşterul popular Toader Busnea, a fost şi este un nume de referinţă în galeria creatorilor populari contemporani, un veritabil maestru al realizării instrumentelor muzicale şi un virtuoz interpret al propriilor instrumente muzicale tradiţionale. A fos un inovativ, încă de la realizarea primului său instrument muzical la vârsta de 17 ani. A folosit tot ceea ce îl înconjoară în mediul natural, de la trestie la tiugă, la diferite esenţe lemnoase cântătoare, cărora inventiv cum era, le-a creat o notă muzicală deosebbită. Şcoala populară de artă ale cărei cursuri le-a urmat a contribuit la perormare atât în realizarea instrumentelor cât şi în interpretare. De la fluiere, cavale sau cimpoiae a realizat o gamă foarte variată şi bogată de instrumente de suflat unice in felul lor. Astfel caraba, caucul, tuiga, buciumul sunt doar câteva dintre realizarile personalizate ale creatorului moldovean. Mutat pentru o perioadă la Râmnicu Vâlcea, meşterul a revenit la Huşi de curând sperând într-o nouă activitate de păstrare şi transmitere a folclorului muzical instrumental. Toader Busnea îşi propusese să transmită acest meşteşug copiilor din localitate şi împreună cu Ansamblul Stejărelul din acelaşi loc, programase numeroase turnee şi lecţii deschise de învăţare a mânuirii instrumentelor muzicale tradiţionale. Marele merit al lui Teodor Busnea este nu numai, păstrarea unui vechi meşteşug – realizarea de instrumente muzicale, a repertoriului specific şi autentic al folclorului moldovenesc şi românesc în general, ci şi transmiterea acestui vechi îndeletnici copiilor săi. Amintim performanţele celui mai mic, Giani Toader Busnea, care încă de la vârsta de trei ani a impresionat prin vortuozitatea interpretării. A fost deseori erou de programe culturale organizate la Muzeul Satului alături de tatăl şi fratele său, fiind deseori în medaioane muzicale de radio şi televiziune. Şi nu în ultimul rând, Giani a fost mesagerul tinerilor virtuozi prezenţi la Vatican cu prilejul oferirii de către România a bradului de Crăciun. Astăzi, spre mândria tatălui său, Giani Busnea performează ca student la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Regretăm profund dispariţia prematură a lui Toader Busnea, apreciat şi îndrăgit de meşterii populari şi de publicul iubitor de frumos.
God rest him in peace!
Direcţiunea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
2016
Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei. Principesa Ana a copilărit în Franța.
Începând cu anul 1939, după izbucnirea razboiului, și-a urmat familia în Spania și în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o școală de artă, la New York. În paralel, pentru a-și putea câștiga existența, a lucrat ca vânzatoare la magazinul universal Macy’s.
În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania, până la sfîrșitul ostilităților. A primit „Crucea de Razboi” a Franței.
Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai I al României la Londra. După doar o săptămână, Regele i-a cerut mâna. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, în exil. Cuplul regal are cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
Regina Ana va rămâne în inimile românilor ca un exemplu de modestie, eleganță și loialitate, dar și în inima Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” (ctitorie regală), despre care Regina a afirmat mereu că este locul ei preferat din București.
Echipa Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” iși exprima sincere regrete pentru pierderea Majestății Sale, Regina Ana a României.
Dumnezeu sa o odihneasca in pace!
A plecat dintre noi domnul biolog Dan Ştefănescu, unul dintre cei mai importanţi experţi în conservarea bunurilor culturale şi drag coleg al celor alături de care a lucrat din 1972 în Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” punând, împreună cu regretata doamnă Doina Darvaş, bazele Laboratorului de conservare şi restaurare al muzeului.
Din 1990 a lucrat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, conducând secţia Conservare-restaurare a acestui muzeu încă de la înfiinţare.
Om de o mare delicateţe şi modestie şi, în acelaşi timp, unul dintre cei mai cunoscuţi şi solicitaţi specialişti biologi din reţeaua muzeală românească, s-a dovedit un atent şi dedicat practician al conservării patrimoniului, prestigiul expertizei sale fiind întotdeauna recunoscut printre colegii de breaslă.
We are with the bereaved family and pray for the eternal rest of his soul.
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
NICOLAE DIACONU – CODLEA, BRAŞOV
(1955 – 2016)
Nicoale Diaconu s-a născut în Sofroneşti, Iaşi, acolo învăţând să respecte munca, natura și viaţa la ţară.
Ca meșter olar a lăsat la o parte uneltele destinate olăritului şi a început să frământe lutul doar cu mâinile sale creând un adevărat univers al satului românesc, populat de chipuri autentice de țărani. Figurinele realizate de Nicolae Diaconu sunt adevărate cronici ale satului tradiţional românesc, iar valoarea lor documentară a făcut ca acestea să fie găzduite de galeriile muzeele renumite din ţară şi străinătate. Lutul, simbol al miturilor facerii, este modelat şi ars de ceramist fără să-i lipsească elementele specifice anumitor zone ale ţării, transformând panoplia figurinelor din ceramică într-un stil propriu ά la Nicolae Diaconu. Fiecare figurină pe care a realizat-o ceramistul sugerează o vârstă, o stare şi un anumit statut social: copii, bunici, ciobani, gospodine sau meşteri, preoți, călugări. S-a aplecat mai ales asupra redării chipului ţăranului român și a modelării până la perfecțiune a fiecărui detaliu al feţei personajelor.
Catalogat drept artist unicat, Nicolae Diaconu Sofronești a participat la nenumărate expoziţii în ţară şi în străinătate. A ales să transmită meşteşugul vechi al modelării lutului și tinerelor generaţii, în special elevilor din Codlea. Răbdarea şi pasiunea pentru lut au fost moştenite şi de fiul său cel mare, Marius, care a devenit mâna lui dreaptă.
Activitatea sa a fost încununată prin decernarea mai multe premii naţionale şi internaţionale, cât şi prin înscrierea ca membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România.
The collective of the National Museum of the "Dimitrie Gusti" Village
îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia meşterului
Nicoae Diaconu
şi adresează Sincere Condoleanţe familiei.
His name will remain inscribed both in the gallery of the most talented creators of Romanian folk art, and in the hearts of those who had the opportunity to meet him.
God rest him in peace!
Deschidem radioul şi aşteptăm. De astăzi nu îi vom mai auzi vocea cu timbru deosebit, inconfundabil vorbind despre Dialoguri interculturale bucureştene, la Radio Bucureşti.
Vom trece, cu siguranţă, de multe ori, aşa cum am făcut-o şi altă dată, pe lângă sinagoga ce adăposteşte Muzeul de Istorie a Evreilor din România Şef rabin Dr. Moses Rosen, şi îi vom mulţumi, la fel ca toţi cei care îi vor trece de acum înainte pragul, şi ei, cea care cu tenacitate a militat în calitate de director ca acest muzeu să fie la fel de prestigios ca şi celelalte mari muzee din Bucureşti şi din România.
Ne vom aşeza la birou şi vom privi fotografiile de la numeroasele manifestări la care am colaborat, atât în capitală cât şi în întreaga ţară.
O plimbare prin curtea muzeului satului ne va aminti, cu siguranţă, de marea expoziţie la care am lucrat împreună, ultima, apreciată de publicul din ţară şi de cel din străinătate -Yiddische Welt in Rumenie – The Yiddish World in Romania.
De acum înainte ne va fi greu să vorbim despre Carmen, omul cu vocea ca un cântec, la timpul trecut.
Echipa Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui prieten adevărat, a unui profesionist al cărui merit deosebit a fot acela de a sădi în inimi dragostea şi respectul pentru patrimoniul cultural naţional şi mondial.
Aprilie 2016
2015
1961 – 2015
Grafician, scenograf, profesor
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” transmite condoleanţe familiei, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit.
God rest his soul!
Ca ultim omagiu adus acestei personalităţi a artelor plastice, trecut în nefiinţă dureros de devreme, să luăm aminte la crezul său despre lume şi viaţă:
“…Fiecare clipă este pentru mine un prilej de a realiza că totul este ireversibil, irepetabil și nou. Stările, sentimentele, trăirile sunt de fiecare dată altele. Câteodată , mai mult gândesc decât simt; altădată , mai mult simt decât gândesc, și ce dacă !……important e că se se întâmplă ceva! Acel ceva ce-mi aparține, clădit cu sufletul și mintea, este de multe ori oferit celor de lângă noi, spre a arăta că se poate şi așa.
Simt ce este în jurul meu, trăiesc împreună cu tot ce este în jurul meu și nu pot să ignor sau să las deoparte durerea, bucuria, zbaterea, angoasa, neliniștea, fericirea, mirarea, ….și tot ce poate să existe între dimineață și noapte, între început și sfârsit, între viață și moarte.”
Nicolae Purcărea
“Norocul meu a fost ca am avut un tovarăş de viaţă: sculptura. Prin sculptura mi-am găsit libertatea”, spunea cel ce a plecat dintre noi vineri, 25 septembrie 2015, la vârsta de 91 de ani, Nicolae Purcărea (n.13 decembrie 1923, Şcheii Braşovului), unul dintre „Tezaurele Umane Vii” ale Braşovului, un cunoscut creator popular, sculptor tradiţional în lemn, fost deţinut politic atât în perioada comunistă, cât şi în cea a mareşalului Ion Antonescu.
Om de o deosebită delicateţe sufletească, Nicolae Purcărea a avut tăria să depăşească îngrozitoarele torturi fizice, psihice şi spirituale pe care le-a îndurat în închisorile de la Braşov, Piteşti, Poarta Albă, Valea Neagră, Craiova, Gherla, Codlea, Culmea, Periprava, Galaţi, Jilava încheindu-şi perioada de detenţie la Aiud. 20 de ani a fost închis pentru „activitate legionară şi terorism” şi ca „prim duşman al poporului” şi a îndurat torturi greu de imaginat. După ce a fost eliberat s-a refugiat în sculptură. Pasiunea pentru artă a dobândit-o în temniţa de la Alba Iulia, de la nişte elevi de-ai părintelui Anghel (Arsenie) Papacioc, cei care i-au pus dalta în mână, cu timpul devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi sculptori din România. El a reuşit să lase moştenire nu numai o frumoasă şi bogată lucrare de sculptură populară românească – „Ţara mea de basm. Rostuirea artei populare”, dar şi un volum impresionant de memorii -„Urlă haita … Piteşti, Canal, Gherla, Jilava, Aiud”, o mărturie vie a trăirilor şi a crezului unei întregi generaţii de tineri.
Ca meşter popular a reuşit să se facă cunoscut prin intermediul Muzeului Satului din Bucureşti care l-a delegat în 1996, în SUA, la un congres al cioplitorilor în lemn. Au urmat apoi colaborări cu muzeele din Sibiu, Oradea, Târgu Neamţ, Suceava, Iaşi. La „Minisatul Sfântul Andrei” – Centru de creaţie şi spiritualitate românească pentru elevii Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov unde fiinţa şi o secţie de cioplit în lemn, Nicolae Purcărea a transmis celor mici din arta sculpturii.
La 90 de ani, meşterul Purcărea, care se pricepea ca nimeni altul la crestături şi sculpturi în lemn, a fost distins cu titlul „Tezaur uman viu“, titlu conferit de Ministerul Culturii, la propunerea Serviciului de Cultură din Consiliul Judeţean Braşov.
Despre arta populară pe care o cultiva, Nicolae Purcărea, cel care a adunat mare parte din creaţiile sale în locuinţa sa de pe strada Pe Tocile nr. 15, spunea: „Cuvintele mele au mai puţină valoare decât creaţiile mele. Arta populară este o artă a identităţii poporului român. Este cea care de-a lungul vremii nu a făcut altceva decât să adune în jur toate tradiţiile”.
Colectivul MUZEULUI NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI” îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia meşterului Nicoae Purcărea şi adresează Sincere Condoleanţe familiei.
Numele său va rămâne înscris atât în galeria celor mai talentaţi creatori de artă populară românească cât şi în inimile celor care au avut prilejul să îl cunoască.
God rest him in peace!
Direcţiunea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
Cu adâncă tristeţe am aflat de tragedia de vineri seară, 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv din Capitală, când în urma unui incendiu devastator au pierit zeci de tineri, printre victime aflându-se şi Nicoleta Baldovin.
„În vârstă de doar 25 de ani, originară din comuna Dobroteşti, Teleorman, Nicoleta era absolventă a Facultăţii de Drept şi a Facultăţii de Istorie, iar în prezent lucra la Institutul Naţional al Patrimoniului şi era voluntar la FILIA – organizaţie non-guvernamentală care luptă împotriva inegalităţilor, militantă pentru drepturile femeilor.
Descrisă drept ”o fată a cărei frumusete sufleteasca vă dăinui dincolo de orice e lumesc”, Nicoleta a lăsat în urma ei o imensă durere. Familia şi toţi cei care au cunosct-o îşi vor aminti de ea ca despre un om de o mare frumuseţe sufletească, o tânără care avea toată viaţa înainte pentru a-şi îndeplini visele şi aspiraţiile, dar al cărui destin a fost brusc şi nedrept curmat”
http://www.voceatransilvaniei.ro/povestea-impresionanta-a-nicoletei-baldovin-tanara-cu-doua-facultati-care-a-murit-in-incendiul-din-clubul-colectiv/
Colectivul MUZEULUI NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI” îşi exprimă profundul regret pentru dispariţia Nicoletei Baldovin şi adresează Sincere Condoleanţe familiei.
God rest her soul in peace!
Direcţiunea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
2014
A plecat dintre noi, deşi mai avea încă multe a ne spune, deşi mai avea încă multe a ne învăţa, Radu Coroamă, reputat istoric şi promotor al culturii naţionale, fost director al Muzeului Naţional de Istorie a României (2001 – 2010), fost Director al Direcţiei Muzee, Colecţii şi Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1999 – 2001).
Specialiştii din muzeu, foşti colegi sau învăţăcei, îi spun pentru ultima oară rămas bun.
God rest him in peace!
S-a stins fulgerător din viaţă, la doar 71 de ani Ioan Godea, nume de referinţă pentru cultura românească şi nu numai. A trăit această clipă de eternitate trudind şi slujind pe altarul culturii române şi universale, dăruindu-se total domeniului care i-a marcat viaţa – etnologia.
Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj, doctor al Institutului de Istorie a Artei din Bucureşti, dascăl universitar pentru multe generaţii de studenţi la Bucureşti şi Oradea, cercetător de înaltă ţinută academică, Ioan Godea a fost un devotat apărător şi diriguitor pentru o vreme al destinelor culturii şi civilizaţiei populare în calitate de director de muzee şi director în Ministerul Culturii.
A fost, aşa cum îi plăcea lui Ioan Godea să spună despre oamenii de ştiinţă, un preot care a botezat lucruri şi fapte cu atributul nemuririi.
Stabilit pentru o vreme în Canada, a contribuit şi aici la promovarea artei româneşti, organizând şi conducând Muzeul de Artă Populară din Montreal (1986 – 1989). După 1990, a revenit în ţară şi, la invitaţia Ministerului Culturii, a preluat funcţia de director al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (1990-1997). În această calitate, a contribuit la păstrarea, protejarea şi dezvoltarea acestei instituţii de prestigiu prin extinderea sa, prin îmbogăţirea tezaurului de artă populară în urma unor campanii de cercetare şi transfer de monumente, prin îmbogăţirea colecţiilor, prin promovarea acestei instituţii în plan naţional şi internaţional (Asociaţia Europeană a Muzeelor în Aer Liber din Europa – AEOM, ICOM, IOV). A iniţiat şi organizat numeroase activităţi ştiinţifice şi de promovare a patrimoniului (Simpozionul Internaţional „Satul European”, Festivalul Internaţional pentru Copii „Hora”, a 13-a reuniune a AEOM în România, a 2-a reuniune Internaţională a Muzeelor de Etnologie).
A iniţiat şi a condus numeroase publicaţii de specialitate şi a participat cu studii la numeroase congrese şi reuniuni internaţionale.
A fost un vaşnic susţinător al promovării culturii româneşti şi universale. Rămân mărturie pentru literatura de specialitate zeci de studii în ţară şi peste hotare şi aproximativ 30 de volume de referinţă. Amintim: Culele la români – tezaur de arhitectură europeană, Dicţionar etnologic român, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, Biserici de lemn din Europa, La Céramique, Muzeul Satului 1936-2003 etc.
În calitate de coordonator de doctorat, Ioan Godea rămâne în amintirea celor pentru care opera sa intră în bibliografia obligatorie.
În semn de recunoştinţă pentru muca sa, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a editat volumul Istorie, etnologie. Studii în onoarea lui Ioan Godea.
Acum, la ceas de trecere în lumea veşniciei, ne despărţim doar fizic de Ioan Godea şi îl asigurăm, parafrazând poetul, că vom păstra vie amintirea sa:
Într-o viaţă de-o durată
Ai murit de multe ori
De aceea n-o să mori
Încă o dată, niciodată.
(Inscripţie pe uşa poetului de Tudor Arghezi)
Respect şi reverenţă pentru cel care a fost înainte de toate Omul Ioan Godea.
Cu înstristare şi pioşenie, adresăm sincere condoleanţe îndureratei familii.
God rest him in peace!
Conducerea şi colectivul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Conducerea şi membrii Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România.
A plecat dintre noi Romulus Antonescu,
un cunoscut cercetător în domeniul etnologiei.
Filolog, absolvent al Universităţii Bucureşti şi doctor al acleleiaşi Universităţi, Romulus Antonescu a desfăşurat de-a lungul vieţii o activitate intensă de cercetare pentru păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural românesc.
În calitate de muzeograf a participat la numeroase campanii de cercetare finalizate prin numeroase studii şi cercetări, publicate în reviste de specialitate iar încununarea activităţii de cercetare este teza de doctorat
Elemente de static şi dinamic în poezia orală românească.
A lucrat o lungă perioadă în Ministerul Culturii în funcţia de Consilier (1992 – 1994) iar în perioada 1997 – 2001 ca Director General al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Regretăm profund dispariţia sa, transmitem condoleanţe familiei şi îi vom păstra vie amintirea sa.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Tiberiu Graur
A plecat dintre noi Tiberiu Graur, cel care a fost, este şi va rămâne o personalitate marcantă pentru viaţa ştiinţifică şi culturală a României şi nu numai.
Filolog, documentarist, cercetător etnolog, profesor universitar şi nu în ultimul rând Director General al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, timp de peste două decenii, Tiberiu Graur este autorul a numeroase studii şi lucrări de analiză şi sinteză privind cercetarea etnologică, teoria sistemelor antropologice şi teoria comunicaţiei – semiotica.
În calitate de cercetător etnolog a participat în campanii în peste 800 de localităţi din ţară finalizate prin studii de excepţie. În calitate de comisar a organizat expoziţii de anvergură în SUA, Franţa, Italia, Ungaria.
Expert în Consiliul Europei, membru în Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, membru al Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România şi al Asociaţiei Europene a Muzeelor în Aer Liber, Tiberiu Graur a militat neîncetat pentru păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional.
A fost colaborator al publicaţiilor de specialitate şi al presei scrise contribuind prin lucrările sale la descoperirea şi valorificarea tezaurului de cultură şi civilizaţie rurală românească.
Colectivul Muzeului Satului din Bucureşti este alături de colegii Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi de familia îndurerată regretând dispariţia prematură a bunului coleg şi prieten, a omului de cultură care a fost Tiberiu Graur.
May God rest him in peace!
Conf. univ. dr. Paula Popoiu
Manager
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
Preşedinte al Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România
Echipa Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” îşi exprimă regretul profund pentru pierderea unui prieten adevărat, a unui profesionist care a avut meritul de a conserva în inimile oamenilor, dragostea pentru tradiţiile româneşti şi folclorul autentic.
Numele său este inseparabil legat de emisiunea Tezaur folcloric, pe care a realizat-o timp de aproape trei decenii pe postul naţional de televiziune. Adevărată „rampă de lansare” pentru multe din vocile de aur ale muzicii populare de astăzi, emisiunea Marioarei Murărescu a folosit în repetate rânduri drept cadru gospodăriile din Muzeul Satului.
1 octombrie 1947 – 30 ianuarie 2014
La fel ca mentorii săi, Emilia Comişel şi Gheorghe Oprea, ea a călăuzit paşii multor tineri spre muzica populară românească şi a învăţat publicul să privească „folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, şi prin care putem să cunoaştem neamul acesta”.
Pentru activitatea sa Marioara Murărescu a fost recompensată, de-a lungul timpului, cu numeroase diplome şi premii, până la cea mai înaltă distincţie oferită de statul român, Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler (2009).
Mărioara Murărescu, va rămâne veşnic în amintirea tuturor românilor.
God rest her soul in peace!
