Şurdeşti household, Maramureş, 18th century
Casa lui Crăciun Parasca din Șurdești, datată în secolul al XVIII-lea, a fost transferată în Muzeul Satului în anul 1967. Provenind dintr-un sat de tip răsfirat de zonă colinară, ea este reprezentativă pentru arhitectura populară a Țării Lăpușului. Alături de casă, în curte se pot vedea o serie de anexe gospodărești ce ilustrează principalele ocupații din zonă, agricultura, pomicultura și păstoritul: șura cu grajd, „găbănașul” pentru păstrarea cerealelor, cotețul pentru porci, „coșarca” pentru porumb, grajdul „la oi” și „bujdeiul” pentru uscat și afumat fructele.Gospodăria transferată în muzeu în anul 1967 datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, provenind din Ţara Lăpuşului, zonă, care alături de alte „ţări” româneşti (Maramureş, Făgăraş, Haţeg etc.), atestă vechea organizare politică a populaţiei româneşti, cu mult înainte de constituirea primelor formaţiuni statale. În concordanţă cu mediul geografic şi cu evoluţia istorică şi în funcţie de condiţiile social-economice, satul Şurdeşti s-a dezvoltat ca sat de tip răsfirat, reprezentativ pentru aşezările româneşti din zona colinară. Ocupaţiile tradiţionale sunt agricultura, pomicultura, creşterea animalelor, mineritul şi lucrul la pădure. Modul de aşezare al construcţiilor – şura cu grajd, la intrarea în gospodărie, spre uliţă şi casa, plasată în a doua parte a curţii – înscrie structura gospodăriei în tipul de „curte dublă”, specifică satelor cu economie pastoral – agricolă.
The house has a monumental and austere look, being built on a high base of large boulders, having walls of round oak beams, plastered and whitewashed on the left side of the entrance. The beams are joined in saddle notches. The high hipped roof has the covering made of a thick layer of stomped straws. On the façade, in front of the entrance, there is a stair from a wide stone slab raised on large boulders, as well as a partial veranda.
The house plan has three rooms: a cold foyer, asymmetrically placed; a storeroom for food and tools and the living room. Inside one can note numerous furniture items that come from the specialized centre of Plopiș, a neighbouring village: the bed, the massive bench for resting and sleeping, the dowry chest, the peg rack on which the glazed pitchers are hanged, the table with high chairs. One can also note the icons painted on glass, that remind of the tradition of the famous Nicula centre. Not least, the towels, the bed sheets, the tablecloths, the pillow cases and the various wool and cotton fabrics that adorn the interior prove the skill and good taste of their makers.
