GOLDEN STAMP BUCIUM POENI

Gold stamp, Bucium-Poieni, Alba county

Satul Poieni este aşezat în Ţara Moţilor, la aproximativ 10 km de Abrud, la o altitudine de cca. 1000 m, pe valea Arieşului Mic. Cursurile celor trei pâraie de munte ce străbat satul au determinat structura aşezării de tip risipit, ale cărei locuinţe şi instalaţii tehnice au urmat firul apelor. Agricultura în terase practicată până la o altitudine de 1000-1200 m se împletea strâns cu creşterea animalelor şi alte îndeletniciri străvechi, ca vărăritul şi aurăritul. Aurăritul, ca meşteşug specializat până în epoca modernă, atestă atât bogăţia minereurilor aurifere pe teritoriul ţării noastre cât şi vechimea lui între ocupaţiile poporului român. Mineritul cu caracter ţărănesc a constituit ocupaţia principală pentru numeroase gospodării din Munţii Apuseni. Aurul se obţinea din două surse. Cel mai rudimentar mod de exploatare era prin spălarea aluviunilor aurifere din râurile bogate în zăcăminte cum erau cele ale Arieşului, Ampoiului, Crişului Alb, Crişului Negru etc. O altă cale de obţinere a aurului consta din extragerea şi prelucrarea minereului aurifer din filoanele primare şi din minele părăsite de stat şi arendate de către minerii ţărani. Minereurile cu conţinut bogat se extrăgeau numai cu dalta şi ciocanul. Minereul era măcinat în râşniţe sau pive de mână metalice. Minereurile cu conţinut mai sărac erau prelucrate în instalaţii speciale numite şteampuri. Marele număr de şteampuri din zonă precum şi perpetuarea lor până în secolul XX, atestă importanţa economică în regiune a unei îndeletniciri cu vechi tradiţii în ţara noastră.
The stamp from Poieni dates back to 1926, being brought and rebuilt in the museum in 1950. The building that houses the installation is an open shed, with a gable roof and wooden cladding. Actuated by hydraulic energy, the stamp is composed of nine wooden hammers, called "arrows", whose lower ends are reinforced with granite stone. The arrows are supported by a yoke, the vertical parts of which are fixed in a massive sole. In the sole are dug "pits" in which the gold ore is crushed by the successive fall of the arrows that are lifted alternately by the feathers fixed on a horizontal spindle. The spindle has the role of operating the installation by means of the hydraulic wheel fixed at one of its ends. The ore, continuously wetted with water and hit with hammers, turned into a thick paste that was filtered through two sieves that separate the pits from the basin where the tailings were collected. The gold, heavier, remained at the bottom of the sieves, from where it was removed and washed. The tailings collected in the basin were washed again to separate and pass the gold through the sieve.

Subscribe to our Newsletter!

Get the latest news, exclusive offers and museum updates.

VIRTUAL TOUR OF THE VILLAGE MUSEUM

Presentation of the Village Museum