Moara de apă cu făcaie, sec. al XIX-lea , Plavișevița Judeţul, Mehedinți
Plavişeviţa (a fost vechea denumire a localităţii; în prezent se numeşte Dubova şi este comună) este situată în sud-vestul judeţului Mehedinţi, între Orşova şi Şviniţa, în apropiere de cursul Dunării, în zona Clisurii Cazanelor şi Munţii Almăjului.
Construcţia a fost adusă în Muzeul Satului în anul 1969.
Adăpostul morii Plavişeviţa, construit din piatră, este străpuns la bază de un cilindru de lemn, numit „butoni”, care aduce apa de la iaz la paletele roţii orizontale (făcaia). Butoniul, ca şi făcaia (ciutură), se confecţionau din lemn de anin, durata lor de funcţionare era de 7-8 ani.
Roata (făcaia), prin intermediul axului din metal, învârtea piatra alergătoare, aflată sub coşul pentru boabe.
Pietrele şi roata hidraulică sunt mai mici în diametru, decât cele de la morile cu roată verticală.
Boabele cad din coş, între cele două pietre, alergătoare şi stătătoare, unde sunt sfărâmate şi transformate în făină. Făina curge într-o ladă, numită postavă.
Pietrele de moară erau aduse din localitatea apropiată, Şviniţa.
