Gospodăria Chiojdu Mic, Buzău, secolul al XVIII-lea
Gospodăria moșneanului Anghelache Codescu din Chiojdu Mic, datată la începutul secolului al XVIII-lea, a fost reconstruită în Muzeul Satului în anul 1936. Provenind din zona subcarpatică a Buzăului, ea este reprezentativă pentru arhitectura populară monumentală dezvoltată în regiune și ilustrează starea economică înfloritoare a locuitorilor, preocupați de cultivarea pomilor fructiferi și de creșterea oilor.
Casa este construită pe o impunătoare temelie din piatră de râu, în care sunt adăpostite pivnița și o magazie pentru unelte și alimente. O scară laterală exterioară urcă la nivelul locuinței, în fața căreia se deschide foișorul cu parapet din scândură traforată și prispa cu stâlpi ciopliți. Aici, pereții sunt realizați din bârne subțiri de brad dispuse orizontal și încheiate la capete în cheotori „trocești”. Acoperișul în patru ape repezi are învelitoarea din șiță ascuțită la vârf, așezată în „solzi de pește”.
Locuința este formată dintr-o tindă („sală”), o cameră de locuit („odaia mică”) și o cameră de oaspeți („odaia mare”). În tindă și în „odaia mică” se remarcă diferitele obiecte specifice vieții pastorale: vasele necesare prelucrării laptelui (șiștare, găleți pentru muls), buciumul înfășurat în coajă de cireș (instrument tradițional de semnalizare, folosit de ciobani), crinta de stors zerul din caș etc. Mobilierul de factură urbană (paturi, masă, scaun), țesăturile din bumbac decorate cu flori și păsări, scoarțele și covoarele viu colorate, țesute din lână, lăzile de zestre (inclusiv celebra ladă „brașovenească” pictată în albastru, roșu și verde), furcile de tors cioplite, cutia de acte scrijelită geometric, ceramica de Calvini sau Țoca, sunt doar câteva dintre obiectele care împodobesc camera de oaspeți.
În apropierea casei observăm și „zăcătoarea”, un vas de doage de mari dimensiuni în care se puneau la fermentat fructele pentru țuică. Din gospodărie mai fac parte și trei cotețe (pentru porumbei, păsări și câine).
