Pivniţă cu cămară, Moşteni-Greci, Argeş sec. al XIX-lea
Pivniţa cu cămară de la Moşteni-Greci, numită şi pimniţă cu conac, reprezintă o anexă gospodărească construită în afara vetrei satului, fiind destinată păstrării fructelor, a ţuicii procesate din fructe şi adăpostirii uneltelor.
Deşi servea ca „locuinţă de deal”, aceasta a fost mutată în jurul anului 1860 de pe amplasamentul original al familiei.
Construcția este compusă din două niveluri: pivniţa şi cămara cu prispă.
Pereţii pivniţei sunt executaţi din piatră de râu făţuită şi cărămidă lucrată manual, în tehnica ”zidărie în lăcriţă”, având ca liant mortar din var şi nisip.
Cămara, aflată deasupra pivniţei, este construită din bârne de stejar cioplite cu barda, îmbinate în „cheutori” stânești, capetele tălpilor fiind mult alungite faţă de îmbinare. Pereţii de lemn sunt împănaţi din loc în loc cu „melci” (cuie din lemn). Accesul la etaj se face pe o rampă lucrată din scânduri cu trepte din buşteni crăpaţi. Prispa din faţa cămării este străjuită de o balustradă închisă, prevăzută cu trei stâlpi crestaţi în forme geometrice, decoraţi în partea superioară cu motivul stelei în colţuri sau cum i se mai spune în zonă „crucea în creastă”. Acoperişul în patru „ape” este construit din lemn de brad și are o învelitoare din şindrilă cu scoc, bătută în tehnica „pană şi uluc”.
